Plumbul este prezent peste tot în natură și deci și în multe dintre ingredientele ce compun hrana noastră: legume (soluri contaminate), tutun, vin, fructele/legumele/peştele la conservă (plumbul din cutii se dizolvă şi este absorbit în fructe/legume/peşte) etc.
Alte surse de plumb sunt: glazura ceramică, vopselele pe bază de plumb, paharele şi farfuriile din cristal cu plumb, insecticidele etc.
! Apa care trece prin ţevile de plumb este o altă sursă de intoxicaţie cu plumb.Ţevile de plumb au fost folosite la construcţia caselor înainte de 1930. Desi noile locuinţe au ţevi din cupru, acestea sunt îmbinate cu sudură de plumb.
Și berea conține plumb. Vara, marii consumatori de bere, își mai adaugă la colecție o porție zdravănă de plumb. Plumb și arsenic au fost descoperite în bere și vin. Un studiu a aratăt că un filtru utilizat des pentru îndepărtarea sedimentelor în timpul fabricării berii și vinului duce la transferul metalelor grele, cum ar fi arsenicul și plumbul, în băuturi.
Chiar la niveluri scăzute, plumbul este o otravă reţinută de organism, care se acumulează în timp şi este absorbit direct din sânge în alte ţesuturi.
! Organismul nu face distincţie între calciu şi plumb. Odată intrat în corp, plumbul este asimilat în acelaşi fel ca şi calciul. Persoanele cu carenţa de calciu sunt mai predispuse la intoxicaţia cu plumb.
Prezenţa plumbului în organism poate cauza tulburări psihice şi fizice grave. Este considerat o otravă metabolică, fiindcă inhibă funcţia unor enzime de bază.
Intoxicaţia cu plumb (saturismul) este lentă şi apare, de regulă, după luni sau ani de expunere la cantităţi mici de plumb. Plumbul este absorbit de către organism atât prin tractul respirator, cât şi prin cel gastrointestinal. Plumbul este transportat şi transplacentar astfel poate fi cauza unei intoxicaţii congenitale, cu consecinţe deosebit de grave: avort spontan, naştere prematură sau greutate mică la naştere.
Simptomele intoxicaţiei cu plumb apar, de obicei, după câteva săptămâni la adulţi şi după câteva zile la copii. Persoanele intoxicate cu plumb au colici gastrointestinali gravi zile la rând. Gingiile se învineţesc şi simt slăbiciune musculară. Alte simptome sunt: anxietate, artrită, confuzie, oboseală cronică, diaree, gută, insomnie, dificultăţi la învăţare, pierderea apetitului, gust metalic în gură, vomă, convulsii, tremor şi vertij.
Când este prezent în cantităti toxice, poate afecta inima, rinichii şi sistemul nervos, produce disfuncţii erectile, infertilitate sau la poate duce la insuficienţă hepatică.
Dacă nivelul plumbului în corp este foarte ridicat poate produce orbire, pierderea memoriei, tulburări mentale, retard mental, paralizia extremităţilor şi chiar coma sau moartea.
Femeile însărcinate care au un nivel ridicat de plumb pot da naştere unor copii cu un nivel ridicat de plumb. Se apreciază că plumbul acumulat în corpul mamei poate trece, prin placentă, la făt. Copiii născuţi din mame cu nivel ridicat de plumb în corp suferă, în general, de întârzieri de dezvoltare şi de tulburări ale sistemului nervos. Chiar expunerea la un nivel scăzut de plumb a copiilor mici poate fi asociată cu afecţiuni ale dezvoltării intelectuale şi cu probleme de comportament.
